Colagen: tipuri, doze și cum se ia corect — ghidul complet

Colagen: tipuri, doze și cum se ia corect — ghidul complet
Nutriție 19 min de citit ·Actualizat 14 octombrie 2026

Pe scurt

  • Compară produsele pe grame de colagen pe porție, nu pe greutatea cutiei: studiile folosesc 2,5–15 g pe zi, cel mai frecvent 10 g, iar pudrele bune aduc 8–10 g.
  • Ia-l când îți e cel mai ușor să nu uiți — dimineața sau seara nu schimbă nimic. Singurul lucru care contează este consecvența.
  • Pudra este de 3–10 ori mai ieftină pe gramul de colagen decât capsulele sau fiolele.
  • Colagenul marin și cel bovin au practic aceiași aminoacizi; alegi după alergii, preferințe alimentare și preț.
  • Vitamina C, manganul și cuprul sunt nutrienții cu afirmații autorizate legate de colagen și țesut conjunctiv — de asta îi găsești în formulele bune.
  • Colagen vegan nu există ca atare, dar există alternative care au sens: aminoacizi plus vitamina C, cupru și zinc.

Colagenul este cel mai căutat supliment pentru piele și articulații din România — și subiectul despre care circulă cele mai multe informații contradictorii. Câte grame pe zi? Dimineața sau seara? Marin sau bovin? Pudră sau capsule? Răspunsurile diferă de la un site la altul, de obicei în funcție de ce vinde fiecare.

Ghidul acesta pune lucrurile în ordine: ce este colagenul, ce forme există și prin ce diferă, ce doze se folosesc în cercetare, cum se administrează, ce găsești în alimente — și cum citești o etichetă ca să vezi singur dacă un produs merită banii. Dacă vrei direct comparația pe produse concrete, avem un top al suplimentelor de colagen de pe HyperFit.ro, cu grame de colagen și cost pe porție.

Ce este colagenul și ce face în organism

Colagenul este o proteină structurală — o familie de proteine, mai exact. Reprezintă aproximativ 30% din totalul proteinelor din corpul uman și este principalul material din care sunt construite pielea, tendoanele, ligamentele, cartilajele, pereții vaselor de sânge și matricea organică a osului. Practic, este schela pe care se așază celulele.

Molecula are o structură neobișnuită: trei lanțuri polipeptidice răsucite unul în jurul altuia într-o triplă elice, stabilizată de legături transversale. Compoziția în aminoacizi este la fel de atipică — aproximativ o treime este glicină, iar restul conține cantități mari de prolină și hidroxiprolină, un aminoacid care practic nu apare în alte proteine alimentare.

De aici decurg două consecințe practice pe care merită să le ții minte:

  • Colagenul nu este o proteină completă. Îi lipsește complet triptofanul și are foarte puțini aminoacizi esențiali, deci nu poate înlocui proteina din zer, carnea sau ouăle în calculul aportului proteic zilnic.
  • Producția proprie a organismului are nevoie de cofactori: vitamina C este indispensabilă enzimelor care hidroxilează prolina și lizina, iar cuprul și manganul intervin în maturarea țesutului conjunctiv. Despre partea asta se poate vorbi legal — revenim mai jos.

Sinteza proprie scade treptat începând din a treia decadă de viață, iar la femei scăderea se accentuează după menopauză. Acesta este motivul real pentru care suplimentele de colagen au devenit populare.

Tipurile de colagen: I, II, III și restul

În organismul uman au fost identificate aproximativ 28 de tipuri de colagen, notate cu cifre romane. În practică, în suplimente și pe etichete vei întâlni doar trei.

Tip Unde se găsește Sursa obișnuită în suplimente
Tip I Cel mai abundent — aproximativ 90% din colagenul din corp: piele, tendoane, ligamente, oase, cornee Colagen bovin (piele, oase) și colagen marin (piele, solzi de pește)
Tip II Aproape exclusiv în cartilajul articular și în discurile intervertebrale Cartilaj de pui, membrană de ou; apare ca „colagen tip 2" sau colagen nativ
Tip III Alături de tipul I în piele, vase de sânge și organe interne Colagen bovin, în amestec natural cu tipul I

Când vezi pe o etichetă „colagen tip 1 2 3", înseamnă în general un amestec din mai multe surse animale sau, mai des, un colagen bovin care conține natural tipurile I și III, cu adaos de tip II. Nu există o ierarhie — tipul nu îl face mai bun sau mai slab, doar indică originea.

O precizare importantă: după hidroliză, distincția dintre tipuri se estompează. Peptidele rezultate sunt fragmente scurte de aminoacizi, iar organismul nu le „trimite" selectiv la cartilaj doar pentru că proveneau din tip II. Marketingul care împarte produsele în „colagen pentru piele" și „colagen pentru articulații" se bazează pe sursă, nu pe un mecanism de direcționare demonstrat. Dacă te interesează strict zona articulară, am tratat separat ingredientele care au sens acolo în articolul despre cele mai bune suplimente pentru articulații.

Colagen hidrolizat, peptide de colagen și gelatină: care e diferența

Toate trei pornesc de la aceeași materie primă și diferă doar prin cât de mult a fost spartă molecula:

  • Colagen nativ — molecula întreagă, insolubilă în apă rece. Nu se folosește ca pudră de băut.
  • Gelatină — colagen parțial descompus prin tratament termic. Se dizolvă în apă caldă și se gelifică la rece. De aici vine consistența piftiei sau a bulionului de oase.
  • Colagen hidrolizat / peptide de colagen — gelatina tăiată suplimentar cu enzime, în fragmente mult mai mici. Se dizolvă instantaneu în apă rece, nu se gelifică și are vâscozitate redusă.

„Colagen hidrolizat" și „peptide de colagen" sunt sinonime comerciale: ambele descriu același produs. Avantajul hidrolizei este practic — pudra se dizolvă ușor, nu are gust pronunțat și se poate consuma în cantități de ordinul gramelor fără probleme digestive. În plus, peptidele mici rezistă mai bine digestiei, iar dipeptide ca prolil-hidroxiprolina au fost detectate în sânge după consum, ceea ce arată că o parte din ele ajung în circulație intacte.

Dacă pe etichetă vezi Peptan®, Solugel®, Verisol® sau Fortigel®, acestea nu sunt tipuri de colagen, ci mărci de ingredient — materii prime standardizate, cu profil de peptide controlat și dosar de siguranță. Prezența lor îți spune că producătorul a folosit o sursă identificabilă, nu „colagen hidrolizat" anonim.

Colagen marin sau colagen bovin?

Este a doua cea mai frecventă întrebare, după „care e cel mai bun". Diferența este sursa:

  • Colagen bovin — din piele și țesut conjunctiv de vită. Conține natural tipurile I și III. Este varianta cea mai ieftină și cea mai răspândită.
  • Colagen marin — din piele și solzi de pește. Este aproape exclusiv tip I, iar peptidele rezultate sunt în general mai mici decât cele bovine. Costă de regulă cu 30–50% mai mult, pentru că materia primă este mai scumpă.
  • Colagen porcin — folosit mai rar în suplimente, mai des în industria alimentară.

Din punct de vedere al aminoacizilor, sunt foarte asemănătoare. Decizia se ia pe criterii practice, nu pe presupuse diferențe de eficiență:

  • Nu consumi carne de vită, din motive religioase sau personale → colagen marin
  • Ai alergie la pește sau fructe de mare → colagen bovin
  • Te deranjează gustul → colagenul marin are un gust specific, care trebuie mascat cu aromă; variantele neutre bovine sunt mai discrete
  • Bugetul contează → colagen bovin, la aceeași cantitate de grame

În colecția noastră de colagen găsești ambele variante, inclusiv un colagen marin hidrolizat cu aromă de fructe care acoperă complet gustul de pește.

Cât colagen pe zi? Dozele folosite în cercetare

Studiile pe peptide de colagen folosesc în general doze între 2,5 g și 15 g pe zi, cu 10 g ca valoare cea mai frecventă. Nu există o doză „recomandată" în sens oficial, pentru că nu există o afirmație de sănătate autorizată pe baza căreia să se stabilească una.

Ce poți face cu informația asta, practic: când compari două produse, uită-te la gramele de colagen pe porție, nu la greutatea cutiei și nu la procentul pe 100 g. Un produs cu 600 g de pudră și 2 g de colagen pe porție îți dă mai puțin colagen decât unul cu 300 g și 10 g pe porție.

Pudrele bune aduc între 8 g și 10 g pe o porție de 10–15 g, adică exact în zona folosită în studii. La capsule, calculul e altul: o capsulă conține de obicei 500–1000 mg de colagen, deci ar fi nevoie de 10–20 pe zi pentru aceeași cantitate. Puțini le iau în numărul acela, așa că o cutie de capsule livrează de obicei o fracțiune din doza studiată — bine de știut înainte să compari prețul cutiei cu al unei pudre.

Sfat

Împarte prețul cutiei la numărul de porții, apoi la gramele de colagen pe porție. Vei obține prețul pe gram de colagen — singura comparație care are sens între produse de formate diferite. Noi am făcut calculul pentru toată gama în tabelul comparativ din topul de colagen.

Când se ia colagenul: dimineața sau seara?

Răspunsul cinstit: nu contează, iar oricine îți spune altceva cu certitudine nu are pe ce să se bazeze. Nu există studii care să compare administrarea de dimineață cu cea de seară și să găsească o diferență.

Explicațiile care circulă — „seara, pentru că organismul se regenerează în somn" sau „dimineața pe stomacul gol, pentru absorbție maximă" — sunt raționamente plauzibile fără verificare experimentală. Peptidele de colagen se absorb bine și cu alimente, și fără.

Ce contează, în schimb, este consecvența. Alege momentul la care îți este cel mai ușor să nu uiți: amestecat în cafeaua de dimineață, în iaurtul de la micul dejun, în shakerul de după antrenament sau în ceaiul de seară. Un colagen luat zilnic la ora „greșită" bate un colagen luat sporadic la ora „corectă".

Singura precizare practică: dacă îl amesteci în ceva fierbinte, nu e o problemă — peptidele sunt deja hidrolizate și nu se „distrug" la temperatura unei cafele.

Cât timp se ia colagenul?

Studiile clinice pe peptide de colagen au durat în general între 8 și 24 de săptămâni, iar majoritatea producătorilor recomandă pe ambalaj cure de minimum 2–3 luni. Nu există o limită superioară stabilită: colagenul este o proteină alimentară obișnuită, nu o substanță cu toxicitate cumulativă.

Durata de pe cutie este o recomandare de administrare, nu o promisiune de rezultat — în UE nimeni nu are voie să îți garanteze un efect de la colagen, nici producătorul, nici noi. Dacă vrei totuși să vezi cum reacționezi, trei luni de administrare zilnică este chiar intervalul folosit în cercetare, deci e un termen rezonabil pentru a-ți forma o impresie.

Dacă îl iei ca aport proteic suplimentar sau ca parte a unei rutine zilnice, nu există motiv să îl întrerupi: o cutie de 300 g acoperă o lună, iar administrarea pe termen lung nu ridică probleme de siguranță.

De ce aproape orice colagen bun conține vitamina C

Nu este o coincidență de marketing. Vitamina C este cofactor obligatoriu pentru prolil-hidroxilază și lizil-hidroxilază, enzimele care hidroxilează prolina și lizina în lanțul de colagen nou-sintetizat. Fără hidroxilare, tripla elice nu se stabilizează — motivul biochimic pentru care deficitul sever de vitamina C (scorbutul) se manifestă prin sângerări gingivale, răni care nu se vindecă și fragilitate a vaselor.

Al doilea motiv este juridic, și este cel mai important de înțeles: vitamina C este singurul ingredient din formulă despre care se poate afirma ceva legat de colagen. Afirmația autorizată în Uniunea Europeană este: „vitamina C contribuie la formarea normală a colagenului pentru funcționarea normală a pielii, a oaselor, a cartilajelor, a gingiilor, a dinților și a vaselor de sânge".

De aceea fiecare formulă serioasă aduce cel puțin 80 mg de vitamina C pe porție — 100% din valoarea nutrițională de referință. Dacă vrei un aport separat, mai mare, am comparat variantele în articolul despre cea mai bună vitamina C.

Alte două minerale merită atenție pentru același motiv: manganul contribuie la formarea normală a țesuturilor conjunctive, iar cuprul la menținerea țesuturilor conjunctive normale. Sunt rar incluse în formulele de colagen, deși afirmațiile lor sunt mai apropiate de ce caută cumpărătorul decât orice se poate spune despre colagenul în sine.

Pudră, capsule, fiole sau plicuri: ce formă să alegi

Formă Colagen pe doză Avantaje Dezavantaje
Pudră (recipient) 8–10 g Cel mai bun preț pe gram; doza ajustabilă; formatul folosit în studii Trebuie dizolvată; ocupă spațiu; nu e practică în deplasare
Plicuri 5–10 g Doză gata măsurată; portabile Mai scumpe pe gram din cauza ambalajului
Capsule / tablete 0,5–1 g Fără gust, fără preparare Ai nevoie de 10–20 pe zi pentru o doză comparabilă cu pudra; cel mai scump pe gram
Fiole / colagen lichid de băut 2,5–10 g Comod, doză fixă, absorbție imediată Cel mai scump format; conține apă și conservanți; volum mare de transportat

Recomandarea noastră, dacă îți pasă de raportul dintre ce plătești și ce primești, este clară: pudra. Capsulele și fiolele se vând pe comoditate, iar comoditatea costă de 3–10 ori mai mult pe gramul de colagen. Capsulele au sens doar dacă nu suporți deloc pudrele și accepți conștient o doză mult mai mică.

Gama noastră de colagen este în acest moment formată în principal din pudre de 300 g, tocmai din acest motiv.

Alimente bogate în colagen și surse naturale

Colagenul alimentar vine exclusiv din părțile animale pe care bucătăria modernă le-a scos din farfurie. Cele mai bogate surse:

  • Bulion de oase (fiert lung, 8–12 ore) — cea mai citată sursă, deși conținutul variază enorm în funcție de rețetă
  • Piftie, răcitură, aspic — practic gelatină pură din picioare și șorici de porc
  • Piele de pui și de pește — consumată, nu îndepărtată
  • Ciolan, coadă de vită, codițe, tendoane — tăieturi cu țesut conjunctiv
  • Pește mic consumat cu tot cu piele și oase — sardine, hamsii

Nicio plantă nu conține colagen. Ce fac alimentele vegetale este să furnizeze materia primă și cofactorii pentru sinteza proprie: aminoacizi din leguminoase și cereale, vitamina C din ardei, citrice, kiwi și fructe de pădure, cupru din nuci și semințe, zinc din semințe de dovleac.

Atenție

Suplimentul nu este „mai bun" decât alimentul și nici invers. Diferența reală este cantitativă și de constanță: ca să ajungi la 10 g de colagen din alimentație ai nevoie de o farfurie de piftie sau de bulion de oase fiert ore, zilnic. O porție de pudră îți dă aceeași cantitate în 30 de secunde. Dacă mănânci deja des tăieturi cu țesut conjunctiv, aportul tău este probabil decent fără supliment.

Există colagen vegan?

Nu în sensul în care sună — dar există alternative care au sens, dacă știi ce cumperi. Colagenul este o proteină de origine animală, nu există o plantă din care să fie extras. Produsele etichetate „colagen vegan" sau „colagen vegetal" se împart în două categorii:

  • Collagen boosters — combinații de aminoacizi (glicină, prolină, lizină), vitamina C, zinc, cupru și extracte vegetale, care furnizează cărămizile și cofactorii pentru sinteza proprie. Denumirea e discutabilă, pentru că produsul nu conține colagen — dar formula în sine poate fi utilă, iar vitamina C, zincul și cuprul au afirmații autorizate pe țesut conjunctiv.
  • Colagen recombinant — colagen uman produs prin fermentație, cu drojdii sau bacterii modificate genetic. Există, este real și este cu adevărat fără origine animală, dar costul îl ține deocamdată în cosmetică și în biomateriale medicale, nu în suplimentele alimentare de pe piața din România.

Dacă ești vegetarian sau vegan, varianta onestă nu este un „colagen vegan", ci un aport bun de proteine vegetale plus vitamina C, cupru și zinc — exact nutrienții cu afirmații autorizate pe țesut conjunctiv. Le găsești împreună în selecția noastră de suplimente pentru sănătate.

Contraindicații, reacții adverse și „excesul de colagen"

Peptidele de colagen au un profil de siguranță bun; sunt, în fond, o proteină alimentară hidrolizată. Reacțiile raportate sunt rare și ușoare: senzație de plenitudine, balonare, gust neplăcut persistent.

Ce trebuie totuși verificat:

  • Alergii — colagenul marin este derivat din pește și este contraindicat în alergia la pește. Formulele cu glucozamină conțin frecvent crustacee.
  • Sarcină și alăptare — multe produse nu sunt recomandate, nu pentru un risc demonstrat, ci pentru lipsa datelor. Citește eticheta.
  • Afecțiuni renale avansate sau dietă cu restricție de proteine — 10 g de colagen sunt 10 g de proteină în plus. Discută cu medicul.
  • Cofactorii sunt partea la care merită să te uiți la doze, nu colagenul. Un produs care aduce 110 µg de seleniu și 11 mg de zinc pe porție depășește valoarea nutrițională de referință (200% și, respectiv, 110%) — normal pentru un supliment, VNR nu este o limită. Limitele superioare de siguranță stabilite la nivel european sunt mult mai sus: 300 µg pe zi pentru seleniu și 25 mg pe zi pentru zinc. Ai deci o margine confortabilă; merită doar să aduni dozele dacă iei în paralel un multivitaminic cu aceleași minerale.
  • Medicație cronică — curcuma și piperina, prezente în unele formule, pot interacționa cu metabolizarea unor medicamente. Dacă urmezi un tratament, întreabă medicul sau farmacistul.

„Excesul de colagen" ca atare nu este un sindrom descris în literatură pentru suplimentele alimentare. Termenul apare în patologie în cu totul alt context — fibroză, sclerodermie — fără legătură cu ce bei dimineața.

Ce poate și ce nu poate scrie pe o etichetă de colagen

Secțiunea asta îți dă un mic avantaj de cumpărător: după ce o citești, te uiți pe orice ambalaj sau pagină de produs și îți dai seama singur cât de serios e cine ți-l vinde.

În Uniunea Europeană, ce se poate afirma despre un supliment nu e la latitudinea producătorului. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 a stabilit un principiu simplu: o afirmație de sănătate ajunge pe etichetă doar dacă a fost evaluată de EFSA și trecută pe o listă oficială, publicată în Regulamentul (UE) nr. 432/2012. Scopul nu e să complice viața nimănui, ci să îți garanteze că ce citești pe cutie a trecut printr-un filtru științific.

Colagenul nu e, deocamdată, pe acea listă. Singura cerere evaluată — depusă în 2011, pentru hidrolizat de colagen și sănătatea articulațiilor — nu a trecut: EFSA a considerat că studiul din dosar, realizat pe 147 de sportivi, nu demonstra o relație de cauzalitate, iar Regulamentul (UE) nr. 379/2012 nu a autorizat afirmația.

Ce înseamnă asta, pe românește: nu s-a demonstrat că colagenul nu funcționează. S-a constatat doar că dosarul din 2011 nu a fost suficient pentru standardul EFSA — un standard deliberat foarte ridicat, pe care multe ingrediente folosite de zeci de ani nu îl ating. Cercetarea pe peptide de colagen a continuat de atunci; pur și simplu nu a mai fost depus un dosar care să treacă.

Partea bună e că un colagen bun nu se sprijină doar pe colagen. Vine la pachet cu cofactori care au afirmații autorizate, și despre ei se poate vorbi deschis:

  • Vitamina C — contribuie la formarea normală a colagenului pentru funcționarea normală a pielii, a oaselor, a cartilajelor, a gingiilor, a dinților și a vaselor de sânge; contribuie la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ
  • Manganul — contribuie la formarea normală a țesuturilor conjunctive și la menținerea oaselor normale
  • Cuprul — contribuie la menținerea țesuturilor conjunctive normale
  • Zincul — contribuie la menținerea oaselor normale, a pielii normale și la sinteza normală a proteinelor
  • Magneziul — contribuie la menținerea sănătății sistemului osos și la funcționarea normală a mușchilor
  • Seleniul — contribuie la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ și la menținerea părului și a unghiilor normale
  • Biotina — contribuie la menținerea părului și a pielii normale

Fiecare dintre aceste afirmații este valabilă doar dacă produsul aduce cel puțin 15% din valoarea nutrițională de referință pe porție — sub atât, doza e considerată prea mică pentru a conta.

În schimb, nu există afirmații autorizate pentru colagen, acid hialuronic, glucozamină, condroitină, MSM, siliciu, curcuma sau extractele botanice în general. Le primești ca ingrediente, și pot fi motive perfect bune să alegi un produs în locul altuia — doar că nimeni nu are voie să le atașeze o promisiune.

Cum folosești asta când compari: dacă pe o pagină citești „colagenul reface cartilajul" sau „șterge ridurile", ai în față o promisiune care nu a trecut niciun filtru. Nu înseamnă automat că produsul e slab — înseamnă doar că informația utilă trebuie să o cauți tu pe etichetă: grame de colagen pe porție, sursa declarată, cofactorii și numărul de porții. Exact lista din secțiunea următoare.

La noi găsești același format la fiecare produs din gama de colagen: ce conține, în ce cantitate, și doar afirmațiile autorizate pentru nutrienții din formulă. Restul catalogului îl trecem prin același filtru, pe rând — e un proces în desfășurare, nu o bifă pusă.

Checklist: ce să cauți pe etichetă

  • Grame de colagen pe porție, nu pe 100 g — ideal 8–10 g
  • Numărul de porții per recipient, ca să poți calcula costul real
  • Sursa declarată — bovin, marin sau porcin; „colagen hidrolizat" fără sursă este un semn prost
  • Marca de ingredient — Peptan®, Solugel®, Verisol®, Fortigel® indică materie primă standardizată
  • Vitamina C — cel puțin 12 mg pe porție pentru ca afirmația să fie legală, ideal 80 mg (100% VNR)
  • Dozele de minerale — verifică zincul și seleniul dacă iei și alte suplimente
  • Alergenii — pește, crustacee, urme de lapte sau gluten
  • Absența promisiunilor — paradoxal, o etichetă care nu îți promite articulații noi este semnul unui producător care știe legea

Întrebări frecvente despre colagen

❓ Când se ia colagenul, dimineața sau seara?

Nu contează — nu există studii care să compare cele două momente și să găsească o diferență. Peptidele se absorb bine cu sau fără alimente. Alege ora la care îți este cel mai ușor să fii constant, pentru că regularitatea este singura variabilă care chiar are importanță.

❓ Cât timp se ia colagenul?

Studiile au durat în general 8–24 de săptămâni, iar producătorii recomandă cure de minimum 2–3 luni. Administrarea pe termen lung nu ridică probleme de siguranță — colagenul este o proteină alimentară obișnuită. Dacă vrei să testezi cum reacționezi, trei luni este chiar intervalul folosit în cercetare.

❓ Câte grame de colagen pe zi?

Cercetarea folosește între 2,5 g și 15 g pe zi, cel mai frecvent 10 g. Pudrele bune aduc 8–10 g pe porție. O capsulă conține 0,5–1 g, deci ar fi nevoie de 10–20 de capsule pentru o doză echivalentă.

❓ Care sunt alimentele bogate în colagen?

Bulionul de oase fiert lung, piftia și răcitura, pielea de pui și de pește, ciolanul, coada de vită, tendoanele și peștele mic consumat cu piele și oase. Nicio plantă nu conține colagen — alimentele vegetale furnizează doar aminoacizii și cofactorii (vitamina C, cupru, zinc) pentru sinteza proprie.

❓ Există colagen vegan?

Nu în sensul obișnuit. Colagenul este o proteină animală. Produsele „colagen vegan" sunt de fapt collagen boosters — amestecuri de aminoacizi, vitamina C, zinc și cupru, care susțin sinteza proprie, fără să conțină colagen. Colagenul recombinant, produs prin fermentație, există cu adevărat, dar deocamdată doar în cosmetică și biomateriale.

❓ Care e diferența între colagen tip 1, 2 și 3?

Tipul indică originea, nu calitatea. Tipul I este cel mai abundent (piele, oase, tendoane) și provine din bovine sau pește; tipul II se găsește în cartilaj și provine din cartilaj de pui; tipul III însoțește natural tipul I în colagenul bovin. După hidroliză, diferențele dintre tipuri se estompează — organismul nu direcționează peptidele către un țesut anume pe baza originii lor.

❓ Colagenul înlocuiește proteina din zer?

Nu. Colagenul nu este o proteină completă: îi lipsește triptofanul și are foarte puțini aminoacizi esențiali, inclusiv leucină. Pentru masă musculară rămâi pe proteina din zer, din lapte sau din surse alimentare, iar colagenul îl adaugi peste, nu în locul lor.

❓ Se poate lua colagen cu acid hialuronic?

Da, multe formule le combină deja — de exemplu pudrele Weider, cu 12 mg de acid hialuronic pe porție. De reținut că nici colagenul, nici acidul hialuronic nu au afirmații de sănătate autorizate în UE, deci le primești ca ingrediente, nu ca promisiuni.

Informații importante

Acest articol are caracter informativ și nu constituie sfat medical.

Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată și echilibrată și un stil de viață sănătos.

Suplimentele alimentare nu sunt medicamente și nu au proprietăți de prevenire, tratare sau vindecare a bolilor.

Nu depășiți doza zilnică recomandată înscrisă pe ambalaj. A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

Dacă urmați un tratament medicamentos, sunteți însărcinată, alăptați sau aveți o afecțiune preexistentă, consultați medicul înainte de utilizare.

Acum că știi ce să cauți, compară produsele

Avem tabelul comparativ pe grame de colagen și preț pe porție pentru toată gama, plus colecția completă.

Topul suplimentelor de colagen » Colecția Colagen »

Surse

Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare. EUR-Lex

Regulamentul (UE) nr. 432/2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare. EUR-Lex

Regulamentul (UE) nr. 379/2012 de refuzare a autorizării anumitor mențiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare — include mențiunea privind hidrolizatul de colagen. EUR-Lex

EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA). Scientific Opinion on the substantiation of a health claim related to collagen hydrolysate and maintenance of joints pursuant to Article 13(5) of Regulation (EC) No 1924/2006. EFSA Journal 2011;9(7):2291. efsa.europa.eu

Scientific Committee on Food / EFSA. Tolerable Upper Intake Levels for Vitamins and Minerals — seleniu 300 µg/zi, zinc 25 mg/zi. efsa.europa.eu

Citește și

Colagen · Livrare 24–48 h

Vezi gama de colagen

Vezi produsele »

Cumpară după obiectiv

Suplimente masa musculara
Masă musculară 82 produse
suplimente pentru recuperare
Recuperare 74 produse
suplimente pentru hidratare
Hidratare 35 produse
suplimente pentru sanatate
Sănatate 15 produse

Categorii populare

Proteine 39 produse
Creatină 35 produse
EAA-X5_GeniusNutrition_pudra_360g_30serviri_Aminoaciziesentiali_Pomegranate_Rodie
Aminoacizi 13 produse
Livrare Gratuita

La comenzi peste 300 lei

Oferte exclusive

Reduceri și promoții speciale

Suplimente 100% originale

Certificări și standarde europene

Alătură-te comunității

Mulțumim pentru încredere!